Când nu este doar despre ce mănânci, ci și despre ce simți.
Poftele, mâncatul pe fond de stres, vinovăția de după masă și tiparul „totul sau nimic” nu se rezolvă cu mai multă disciplină. Se rezolvă înțelegând ce le declanșează.
Poate te recunoști în una dintre situațiile astea.
Comportamentul alimentar are cauze concrete, nu ține de voință.
Pornim de la ce se întâmplă efectiv în zilele tale, nu de la o listă de reguli pe care ar trebui să le respecți.
Foamea și sațietatea
Cum le recunoști, când apar și ce le perturbă în programul tău.
Declanșatorii poftelor
Stresul, oboseala, plictiseala, anumite ore sau contexte sociale.
Istoricul de restricție
Dietele repetate modifică apetitul și relația cu anumite alimente.
Structura meselor
Un aport insuficient în prima parte a zilei explică multe episoade de seară.
Somnul și stresul
Influențează direct apetitul, poftele și capacitatea de a lua decizii.
Gândurile despre mâncare
Regulile de tip „permis / interzis” și efectul lor asupra controlului.
Trei etape, fiecare cu un rezultat concret.
Evaluare
Discutăm istoricul alimentar și de diete, tiparele de foame și sațietate, contextele în care apar episoadele și ce ai încercat deja.
Rezultat: înțelegi de ce se întâmplă, fără să te judeci pentru asta.
Strategie
Lucrăm pe structura meselor și, în paralel, pe tiparele care declanșează episoadele. Construim alternative concrete, nu interdicții.
Rezultat: ai un plan care reduce declanșatorii, nu doar unul care cere disciplină.
Monitorizare
Urmărim frecvența episoadelor, calitatea meselor, relația cu alimentele considerate „interzise” și situațiile dificile apărute.
Rezultat: episoade mai rare și o relație mai liniștită cu mâncarea.
Rezultatul se simte întâi în liniștea din jurul mesei.
Rezultatele individuale diferă în funcție de context, aderență și starea de sănătate.
Despre psihonutriție și mâncatul emoțional.
Psihonutriția este terapie?
Nu. Este o abordare nutrițională care ține cont de comportamentul alimentar. Nu înlocuiește psihoterapia, iar când situația o cere recomand colaborarea cu un psiholog sau psihoterapeut.
Lucrezi cu tulburări de comportament alimentar?
Cazurile active sau severe necesită o echipă: medic, psiholog sau psihoterapeut și dietetician. În aceste situații lucrez ca parte a echipei, nu singură, și îți spun deschis când este nevoie de asta.
Va trebui să renunț la alimentele care îmi plac?
Nu. Interdicțiile sunt, de obicei, exact ceea ce întreține poftele și episoadele de pierdere a controlului. Lucrăm pe context, frecvență și structură.
Se poate combina cu un obiectiv de greutate?
Da, și de cele mai multe ori este necesar. Psihonutriția este integrată în toate consultațiile mele, indiferent de direcția principală.
Primul pas nu este o dietă. Este să înțelegem de ce ai nevoie.
În evaluarea inițială analizăm istoricul, obiectivele și dificultățile tale și stabilim ce tip de intervenție este potrivit.